În draftul raportului, Comisia Europeană a evidențiat din nou progresele realizate de Direcția Națională Anticorupție. Comisia susține că DNA a avut o abordare profesională și robustă în investigarea cazurilor de corupție. Potrivit experților europeni, în 2011 DNA a înregistrat succese semnificative și în condamnarea corupților. Comisia arată că doar 13% din toate dosarele trimise în judecată de DNA au primit achitări, dar că nici acestea nu pot fi decontate DNA.
Din 2007, DNA a continuat să mențină un parcurs bun în investigarea imparțială a dosarelor de corupție. DNA a investigat și trimis în judecată dosare privind politicieni proveniți din tot spectrul politic. DNA managerieză anual 2000 de cazuri și a trimis în instanță aproximativ 200 de dosare. DNA a dat dovada de un grad ridicat de proactivitate, demostrat prin creșeterea numărului de dosare deschise prin sesizare din oficiu. Timpul mediu calculat între începerea investigației și trimiterea în judecată a fost de 9-10 luni, în 60% din cazuri fiind de 6 luni.
În perioda 2008-2011, DNA a trimis în judecată dosare care au totalizat prejudicii aduse statului în valoare de 1,13 miliarde euro. În ultimii cinci ani, DNA a pus sub acuzare un număr mare de demnitari. DNA a pus sub acuzare 14 parlamentari, 9 miniștri (inclusiv un fost premier), 11 secretari și subsecretari de stat, 104 primari și viceprimari, 6 președinți și vicepreședinți de Consilii Județene, 9 prefecți și subprefecți, 18 directori de companii de stat și 40 de magistrați (inclusiv judecători cu funcții înalte).
Cu toate acestea, succesele nu au fost realizate fără dificultăți.Independența sistemului judiciar a fost contestată în repetate rânduri de comentarii ale politicienilor cu privire la cazuri particulare. Aceaste comentarii au inclus o serie de cereri de înlăturare a procurorilor DNA cu funcții de conducere, proteste împotriva arestării unor politicieni importanți încercări de a influența modul de judecare a cazurilor în instanță. Îngrijorările privind atacurile politice la adresa independenței sistemului juridic au crescut în ultimele săptămâni.
Raportul tehnic face referire și la cazul Grăjdan, fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții care a retras instituția din dosarul Trofeul Calității în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare.
„Un caz recent a fost deschis având la bază dovezile de încercare de a influența în mod nejustificat poziția unei instituții de stat într-un caz emblematic. Instituția de stat a făcut o cerere civilă fiind parte importantă a cazului. În urma unei schimbări în conducerea instituției și subordonarea ei de către noul guvern, în mod surprinzător instituția s-a retras din dosar. Controversa publică ce a rezultat a dus la demiterea conducerii instituției și repunerea acțiunii civile, dar înlănțuirea de evenimente a ridicat multe întrebări”, se arată in draftul raportului Comisiei Europene.
Rapoartele MCV au scos în evidență, în mod constant, importanța unei acuzări penale eficiente dar și aplicarea de sancțiuni disuasive în abordarea problemei corupției la nivel înalt. În ultimii cinci ani, a existat o creștere substanțială în numărul de condamnări definitive și nedefinitive, în cazurile de corupție investigate de DNA. O creștere importantă a numărului de hotărâri judecătorești a putut fi observată în special în 2011, când au fost luate un număr de măsuri legislative și administrative menite să accelereze procedurile judiciare. Doar 13% din numărul total de cauze soluționate de către instanțele de judecată s-au încheiat prin achitări, unele din aceste achitări au fost rezultul dezincriminării unor infracțiuni. Experții consultați de Comisia Europeană au concluzionat că DNA a avut o abordare profesională și robustă în investigarea cazurilor de corupție.
În 2010 și 2011, DNA a investigat 54 de cazuri privind domeniul achizițiilor publice. Dintre aceste cazuri, 24 au fost trimise în judecată. Până la jumătatea anului 2011, din cele 43 anchete în domeniul achizițiilor publice investigate de DNA în perioada 2006-2010,doar în două cazuri au fost date sentințe definitive. Din iulie 2011 până în prezent, s-au înregistrat cinci condamnări împotriva a 13 inculpați, în dosarele privind achizițiile publice.
Procurorii au pus sub sechestru, în perioada 2008-2011, bunuri în valoare de 532 milioane euro. În 2011, DNA a cerut punerea sub sechestru pentru bunuri în valoare de 212 milioane de euro și a reusit să pună sub sechestru bunuri de 167 milioane de euro. În același an, instanțele au dispus obligarea condamnaților în cazurile de corupție la plata a 33,3 milioane euro despăgubiri pentru autoritățile publice și companiile de stat. 14,7 milioane euro au fost returnate în mod voluntar de către inculpați în cursul proceselor sau al anchetelor, în timp ce încă 1,9 milioane euro au fost confiscate in cadrul unor flagrante în cazuri de luare sau dare de mită. În cazurile de corupție, instanțele au dispus confiscarea a numai 320.000 euro. În plus, nu sunt disponibile informații cu privire la sumele efectiv recuperate de către autoritățile financiare. În general, nu sunt rezultate mulțumitoare în privința confiscării bunurilor rezultate din infracțiunile de corupție.